Încet dar sigur ne apropiem de finala lui 2022. Un an modest în sportul românesc și foarte modest în sportul bihorean. Scuzele sunt de pe acum de prisos. Că a fost pandemie, că nu avem condiții, că nu suntem plătiți la adevărata valoare, că nu avem posibilități de a concura cu cei de afară. Total greșit. Fiecare antrenor al unui sport individual sau de echipă, olimpic sau neolimpic trebuie să-șli facă o analiză a propriei activități și să-și de-a seama că probabil se putea mai mult. Nu probabil ci sigur.
Doar că ei nu recunosc și se ascund așa în spatele unor motive puerile în care de ani de zile păcălesc sportul pe un salar și performanța lasă mult de dorit. A venim momentul ca cineva să spună adevărul în față. Nu merită să ia salar niște analfabeți care nu au citit o carte în viața lor și care fac așa sport după ureche. de ani de zile sunt fără excepție, singurul care atrage atenția că în sport e ca la sanatoriu. Vin, mă fac antrenor și iau bine merci un salar păcălesc părinții, le spăl creierii iar conducerea închide ochii.
Politicul a depășit de mult limitele sunt angajați tot felul de parveniți care nu ai nicio treabă cu antrenoratul, așa în general. iar criticile pot continua. În urmă cu ani buni, toți rdirectorii de la toate cluburile aveau o lozincă. Cel mai bun an. Pe naiba. De fiecare dată trăiau din rezultatele obținute de unii sportivi cu dublă legitimare, vroiau să-i premieze în două locuri și ieșeau în față cu iluzii.
2022 a fost un an modest dacă nu foarte, foarte modest în ceea ce privește sportul orădean. Cu unele mici excepții. Dar de aici să trăim iarăși cu speranțe false e cale lungă. Și la CS Crișul, această dublă legitimare salvează situația.
La CSU Oradea nu mai spun, un club unibversitar, nu avem posibilități, sunt studenți, avem indemnizații mici. Scuze, mereu scuze. la LPS Bihorul, doar judo-ul ține cât de cât ștacheta sus cu un sportiv interesant.
În rest, povești de adormit copii. Promisiuni că se va schimba ceva pe viitor, dar doar promosiuni. personal sunt săturl de promisiuni, iar când vine vorba de invitații la diferite festivități, prefer să am dopuri în urechi decât să aud lucruri mai mult decât ridicole. Premieri profesor, doctor, universitar pentru un simplu absolvent, incredibil, sportivul X lipsește este la lot, când colo era în deplasare cu familia la pescuit.
Acesta este respectul pentru sport. Și tot așa, aceiași antrenori depășiți, câte doi la o secție dacă se poate și jumătate de sportiv, și acela prezent la naționale cu un loc trei cu o performanță de râsul curcilor.Asta e sportul bihorean în care numai să nu vrei să trăieți bine și să ai stomac să asculți minciuni și diferite invenții…
About Author
