ebihoreanul.ro
Aproape 1.000 de oameni au participat, sâmbătă, la funeraliile organizate la Oradea pentru legendarul sportiv și antrenor Emeric Ienei, dar probabil nici unul dintre ei n-ar putea spune o vorbă rea despre cel supranumit lordul fotbalului românesc.
Că Ienei a fost iubit și respectat s-a văzut în felul în care s-a desfășurat ceremonia: cu onoruri militare, dar și cu omagii aduse de microbiști de toate vârstele, care au umplut de lumină roșie și fum aleea principală a cimitirului, când acolo a ajuns sicriul cu trupul neînsuflețit al antrenorului. De asemenea, la microfon, s-au spus despre Ienei multe cuvinte frumoase și emoționante.
În final, trupul său neînsuflețit a fost pus în pământ, la mică distanță de cel al unui bun prieten de-al său: omul de cultură Mircea Bradu.
General de brigadă în retragere, fostul antrenor Emeric Ienei, care a decedat miercuri, la vârsta de 88 de ani, a fost omagiat așa cum se cuvine de militarii Garnizoanei Oradea. Sicriul acoperit de tricolor a fost așezat, încă de la ora prânzului, în curtea Bisericii Militare de pe strada Armatei Române, iar un detașament de soldați și garda de port-drapel au stat în poziție de drepți, în fața lăcașului de cult.
De asemenea, patru militari au stat de strajă la catafalcul lui Ienei, iar o coroană de flori uriașă, în culorile roșu și albastru, a amintit de momentul cel mai important din cariera antrenorului: Sevilla 1986, când Steaua pregătită de Emeric Ienei a câștigat finala Cupei Campionilor Europeni.
„O stea urcă în rai, cortinele sunt trase, e cel ce a scris istorie cu Steaua în ‘86”, a fost mesajul semnat de „Old Boys 1947” pe panglica aranjamentului mai înalt decât un militar.
Flori de la Nicușor Dan, dar și de la Viktor Orbán
Alte zeci de aranjamentele florale au decorat capela orășenească din Cimitirul Rulikowski, acolo unde sicriul cu trupul lui Ienei a ajuns purtat pe un afet de tun, atașat unei mașini a Armatei.
Au trimis flori președintele României, Nicușor Dan, foștii tenismeni Ilie Năstase și Ion Țiriac, fostul fotbalist Gino Iorgulescu, dar și premierul Ungariei, Viktor Orbán (foto).
Suporterii Stelei au ales să-l omagieze altfel pe nea Imi: zeci de bărbați au străjuit, în liniște, aleea principală din cimitir, iar când sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului antrenor a trecut de poartă, au aprins torțe roșii, creând un spectacol vizual impresionant și apăsător în același timp. Demn de o legendă…
„Nu a vorbit tare, dar România l-a auzit”
Caracterul legendar al lui Emeric Imre a fost evocat de-a lungul ceremoniei. Preotul reformat Dénes István-Lukács (foto) a fost doar primul care a vorbit despre golul pe care îl lasă în urmă fostul antrenor. Fără a fi patetic, preotul a spus că, deși meciul lui Ienei s-a încheiat, rămâne amintirea unui „domn care nu a refuzat pe nimeni, un bărbat elegant, galant, cald, politicos, mereu cu un zâmbet pentru fiecare, un om în al cărui comportament nu exista trufie, ignoranță sau egoism, pe care îl respectai doar pentru că exista”.
„Au fost foarte mulți oameni în fotbal care au câștigat trofee sau care au schimbat sisteme, dar există oameni care, fără să ridice vocea, rescriu destinul unei națiuni sportive. Emeric Ienei nu a vorbit tare niciodată, dar România l-a auzit mereu. Într-o lume care urla, Ienei a șoptit. Într-un peisaj fotbalistic în care nervii se încleștau și orgoliile se ciocneau ca tramvaiele pe șine ruginite, el a rămas om, calm, drept, rațional”, a spus preotul, precizând și că legendele nu mor, de fapt, niciodată.
Fostul selecționer Ladislau Bölöni (foto) s-a numărat printre vedetele fotbalului românesc prezente la funeralii
A schimbat vestiarul…
Personalitatea lui Ienei a fost evocată și de jurnalistul sportiv Victor Mihalcea (foto jos), care la rându-i a evocat momente din cariera fostului antrenor. Pe lângă noaptea minunată de la Sevilla, Mihalcea a amintit că Ienei și colegii lui de națională au luptat pentru o medalie olimpică la Jocurile de la Tokyo din 1964 și a vorbit despre anii petrecuți la Steaua. „Sub Ienei, Steaua nu era doar o echipă, era o idee, o liturghie a paselor scurte și o respirație comună, un fenomen în care mingea nu era obiect, ci o promisiune”, a spus Mihalcea.
Jurnalistul a amintit și că Ienei le cerea fotbaliștilor nu să moară pe teren, ci să trăiască și, astfel, să câștige, și i-a învățat că „victoriile aduc victorii”.
„Dincolo de trofee și cupe, Ienei a fost un model de caracter, iar eleganța și respectul cu care a primit viața l-au făcut iubit nu doar ca antrenor, ci și ca om. El rămâne mai mult decât o legendă a fotbalului. Este un simbol al unei nobleți care nu se va stinge niciodată datorită lui. Astfel de oameni nu mor niciodată, doar schimbă vestiarul pământesc cu cel ceresc. A fost, este și va fi cel mai iubit antrenor din istoria fotbalului românesc. Pe curând, nea Imi!”, a spus Victor Mihalcea, cu o voce sobră, dar prietenoasă. Imediat ce și-a încheiat misiunea, în aplauzele celor prezenți, jurnalistul a izbucnit în lacrimi.
Omagiul nepoților
Impresionante au fost și omagiile pe care nepoții i le-au adus lui Ienei: Alisa Ienei, fiica fiului fostului antrenor, a fost cea care, în debutul ceremoniei, a cântat, cu o voce limpede și puternică, imnul național, iar Darius Manciu (foto jos), fiul fiicei lui Ienei, a vorbit despre cum nu există statuie suficient de mare pentru demnitatea bunicului său. Cu maturitate, tânărul a spus că Emeric Ienei nu va rămâne doar în istoria României, ci și în conștiința românilor, și a promis că moștenirea bunicului său va dăinui.
„Așadar, acesta nu este un mesaj de rămas bun, pentru că de azi înainte îl vom purta în minte, în suflet și în gândire, pentru că legendele nu mor niciodată. Te iubim, bunicule!”, a spus Darius.
De asemenea, comandantul clubului Steaua, Eduard Danilof, a deplâns pierderea unui camarad, a unui „adevărat titan al sportului” și „a unui om cu o integritate rar întâlnită în lumea sportului”. Fiecare discurs a fost intens aplaudat de mulțimea de oameni.
Cu salve de tun
După slujba care a durat aproximativ o oră, sicriul lui Emeric Ienei a fost așezat în pământ, alături de cel al soției sale, Ileana Ienei.
Nea Imi își face somnul de veci nu doar alături de soția lui, ci și de un bun prieten de-al său, omul de cultură Mircea Bradu, al cărui mormânt se află la mică distanță.
În timp ce trupul neînsuflețit a fost coborât în pământ, militarii au tras focuri de armă în onoarea lui Ienei. De asemenea, un drapel de luptă a fost oferit de militari fiicei fostului antrenor, Cristina, iar o bucată de gazon de pe stadionul Stelei, din Ghencea, a fost pusă pe mormânt.
Participanții au urmărit muți ultimele momente ale ceremoniei, și și-au regăsit glasul abia când muncitorii cimitirului au început să așeze numeroasele coroane de flori pe cavoul familiei Ienei. Unii le-au prezentat condoleanțe rudelor fostului antrenor, alții le-au cerut vedetelor fotbalului acordul pentru o fotografie. Apoi, încet, mulțimea de oameni s-a dispersat, iar pe mormântul lui Emeric Ienei s-a așezat tăcerea, dar și recunoștința unei națiuni…
About Author
